Romania risca penalizari de peste 15 miliarde de euro in cadrul PNRR daca reformele si proiectele asumate in relatia cu Comisia Europeana nu sunt finalizate la timp, a avertizat joi Dragos Pislaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene, dupa aprobarea celei de-a patra cereri de plata.
Riscul invocat de ministru
Dragos Pislaru a explicat ca suma de 15 miliarde de euro reprezinta un risc calculat in scenariul in care Romania nu ar mai realiza reformele restante din Planul National de Redresare si Rezilienta. Ministrul a insistat insa ca nu este vorba despre o pierdere automata, ci despre un pericol care trebuie gestionat rapid.
El a sustinut ca Guvernul pregateste un calendar clar pentru ca proiectele legislative necesare sa ajunga in Parlament pana la 31 mai. In opinia sa, daca aceste proiecte sunt adoptate, nu ar exista motive ca PNRR sa nu poata fi dus la capat in conditii bune.
Problema principala ramane timpul scurt. Reformele restante au termene apropiate, iar o parte importanta dintre ele depinde de adoptarea unor acte normative. Asta inseamna ca ritmul administrativ nu mai este suficient, iar deciziile politice din Parlament devin esentiale.
Reformele care au intarziat
Ministrul interimar a aratat ca unele reforme ar fi putut fi aprobate mai devreme doar daca exista un acord politic in coalitie. El a sugerat ca procesul a fost dificil si a durat mai mult decat era necesar, din cauza modului in care au functionat negocierile politice.
Pislaru a mai precizat ca termenele-limita pentru adoptare erau stabilite pentru luna august, iar calendarul actual fusese gandit pentru a accelera procedurile in aceasta perioada. Din acest motiv, el a respins ideea ca intarzierile ar fi fost generate strict de turbulentele politice recente.
In ceea ce priveste relatia cu Palatul Cotroceni, ministrul a spus ca nu i s-au adus reprosuri. El a mentionat ca a avut intalniri constructive cu presedintele si ca a transmis informari despre PNRR inca din toamna anului trecut.
Situatia implementarii PNRR
O nota de informare transmisa Guvernului descrie stadiul PNRR drept unul critic. Documentul arata ca planul este considerat esential pentru modernizarea economiei, infrastructurii, sanatatii, educatiei si digitalizarii, dar avertizeaza ca intarzierile pot atrage penalizari financiare foarte mari.
PNRR a fost renegociat in 2025 pentru a doua oara. Modificarile au urmarit eliminarea investitiilor considerate prea riscante sau imposibil de finalizat la termen, dar si simplificarea jaloanelor si tintelor asumate fata de Comisia Europeana. Scopul a fost reducerea presiunii asupra bugetului de stat si limitarea eventualelor sanctiuni cauzate de intarzieri.
Romania a pastrat integral componenta de granturi, in valoare de 13,57 miliarde de euro, prin mutarea unor investitii considerate mai sigure in aceasta categorie. In paralel, componenta de imprumut a fost redusa pentru a diminua impactul asupra deficitului bugetar.
Pana acum, Romania a depus patru cereri de plata si a primit aproximativ 10,72 miliarde de euro, adica aproape jumatate din suma totala disponibila prin PNRR. Aprobarea celei de-a patra cereri de plata este un semnal pozitiv, dar nu rezolva problema reformelor care trebuie finalizate.
Jaloane neindeplinite si calendar strans
Documentul arata ca, din cele 45 de tinte si jaloane ramase de implementat, doar 7 sunt considerate indeplinite. Alte 38 sunt inca in lucru. Dintre acestea, 14 sunt reforme cu impact major, iar 11 au nevoie de acte normative sau interventii legislative.
Printre reformele sensibile se afla legea salarizarii unitare, reforma ANAF, legea integritatii, Legea apelor, masurile de decarbonizare, modificarile Codului administrativ si digitalizarea in cercetare si inovare. Unele proiecte au fost deja discutate cu Bruxelles-ul, altele asteapta avizul Comisiei Europene, iar cateva sunt inca in renegociere.
Calendarul este foarte strans. Proiectele care au deja acordul Comisiei ar trebui trimise Parlamentului pana la 15 mai 2026. Cele pentru care se asteapta inca opinia Bruxelles-ului ar urma sa fie depuse pana la 22 mai, iar reformele renegociate pana la 31 mai.
Cele 38 de jaloane si tinte neindeplinite au asociate penalizari potentiale de peste 15 miliarde de euro, suma care depaseste valoarea fondurilor ramase de incasat prin intregul PNRR.
Ce poate face Guvernul interimar
Guvernul interimar poate adopta rapid doar doua reforme prin hotarari de guvern, deoarece acestea nu presupun politici publice noi. Este vorba despre restructurarea unor companii de stat si organizarea sistemului de cercetare si inovare.
Aceste doua masuri ar putea evita penalizari estimate la aproximativ 330 de milioane de euro. Restul reformelor depind insa de un parcurs legislativ mai amplu si de acord politic.
Mesajul transmis la nivel guvernamental este ca Romania are inca posibilitatea sa limiteze riscurile, dar fereastra de timp este redusa. Adoptarea reformelor restante devine decisiva pentru continuarea finantarilor si pentru evitarea unor pierderi semnificative din PNRR.