Autoritatile bisericesti din Köln analizeaza introducerea unei taxe de intrare de 12 pana la 15 euro pentru vizitarea celebrei Catedrale din Köln, unul dintre cele mai cunoscute monumente religioase din Europa. Masura, care ar putea intra in vigoare din iulie 2026, a provocat reactii puternice in orasul german, unde multi localnici, specialisti in patrimoniu si vizitatori considera ca un lacas de cult deschis gratuit de 146 de ani nu ar trebui transformat intr-un obiectiv accesibil doar contra cost.
Un simbol al orasului, in centrul unei dezbateri sensibile
Catedrala din Köln, inclusa in patrimoniul UNESCO, este una dintre imaginile definitorii ale orasului si unul dintre cele mai vizitate monumente religioase din Germania. Daily Express scrie ca oficialii iau in calcul vanzarea de bilete pentru turisti, intr-un context in care costurile de intretinere si securitate au crescut semnificativ.
Monumentul, construit in 1880 si cunoscut drept cea mai inalta biserica din lume cu doua turnuri gemene, atrage aproximativ sase milioane de turisti si pelerini pe an, adica in jur de 20.000 de persoane pe zi. Un asemenea flux inseamna, inevitabil, si cheltuieli constante pentru conservare, supraveghere si functionare.
Din acest motiv, reprezentantii administratiei catedralei spun ca taxa ar putea deveni o solutie pentru acoperirea unei parti din costurile tot mai greu de sustinut. Insa tocmai aceasta justificare a deschis o discutie ampla despre limitele dintre protejarea patrimoniului si accesul liber la un spatiu religios.
Criticii spun ca masura este nedreapta
Printre vocile cele mai ferme se numara arhitecta Barbara Schock-Werner, care conduce asociatia non-profit Zentral-Dombau-Verein zu Köln, organizatie ce sustine conservarea catedralei si are peste 19.000 de membri. Ea considera ca orice tarif care depaseste 10 euro ar fi iresponsabil.
Barbara Schock-Werner a spus ca o astfel de taxa ar fi nedreapta pentru locuitorii din Köln si din regiune si a atras atentia asupra efectului social al masurii. In opinia sa, daca doar cei cu venituri bune isi mai permit sa intre intr-o biserica, atunci apare o forma clara de inechitate. Tot ea a descris ideea de a plati pentru vizitarea unei biserici drept „foarte, foarte regretabila”.
Criticile nu vin doar din zona patrimoniului, ci si dintr-o sensibilitate mai larga legata de statutul unui astfel de loc. Pentru multi, catedrala nu este doar un obiectiv turistic, ci si un spatiu spiritual si un reper identitar al orasului.
De ce spun administratorii ca au nevoie de bani
Administratia catedralei se confrunta cu un deficit structural. Costurile anuale de intretinere se ridica la 16 milioane de euro, in timp ce veniturile au fost de putin sub 14 milioane de euro in 2024. Diferenta nu este una noua, ci persista din 2019.
Presiunea financiara a crescut odata cu inflatia si cu costurile ridicate de personal. Catedrala are 170 de angajati, iar cheltuielile de functionare sunt tot mai greu de acoperit. In plus, rezervele de numerar folosite in ultimii ani pentru a compensa lipsurile au fost in mare parte epuizate.
Un alt factor important a fost pandemia. Accesul cu plata la turnurile de 157 de metri si la camera tezaurului a fost suspendat pentru perioade lungi in timpul COVID-19, iar aceasta intrerupere a redus o sursa importanta de venit. Chiar si economiile facute prin reducerea treptata a personalului, prin neinlocuirea angajatilor care ies la pensie, nu au fost suficiente pentru a inchide golul financiar.
Cine ar plati si cine ar fi scutit
Planul aflat in discutie nu ii vizeaza pe toti cei care intra in catedrala. Persoanele care vin la slujbe, aprind lumanari sau merg sa se roage in majoritatea zonelor ar urma sa fie exceptate de la plata biletului.
Totusi, decanul catedralei, Guido Assmann, a explicat ca turistii reprezinta 99% dintre vizitatori. Asta inseamna ca noua taxa ar avea un impact direct asupra marii majoritati a celor care trec pragul monumentului. Din acest motiv, dezbaterea nu este una marginala, ci priveste exact felul in care va fi perceput si accesat locul in anii urmatori.
Un model care incepe sa apara si in alte orase europene
Discutia de la Köln nu este singulara. Un alt mare punct turistic european, Fontana di Trevi din Roma, a introdus si ea luna trecuta o taxa de intrare de 2 euro. Scopul declarat a fost dublu: controlul fluxului urias de vizitatori si obtinerea unor fonduri pentru intretinere. Numai in 2025, faimosul monument roman a atras peste 10 milioane de vizitatori.
In acest context, ideea ca marile atractii europene incep sa caute formule noi de finantare devine tot mai prezenta. La Köln, insa, tensiunea este mai mare pentru ca nu este vorba doar despre un monument celebru, ci si despre o biserica. Iar pentru un oras cunoscut inclusiv pentru spectaculosul targ de Craciun organizat anual in fata catedralei, orice schimbare de acest fel atinge direct una dintre cele mai vizibile componente ale identitatii sale.