Presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, a declarat marti ca Romania nu are, in acest moment, un cadru legislativ adaptat pentru organizarea rapida si sigura a unor alegeri anticipate. Seful AEP a explicat ca actualele termene prevazute de lege au fost construite pentru alegeri parlamentare la termen, nu pentru un scrutin organizat dupa dizolvarea Parlamentului.
Calendarul electoral actual nu este adaptat anticipatelor
Adrian Tutuianu a explicat ca organizarea alegerilor anticipate este prevazuta in Constitutie, insa aplicarea practica ridica probleme importante. Articolul 89 din Constitutia Romaniei reglementeaza posibilitatea dizolvarii Parlamentului, iar impreuna cu articolul 63 stabileste ca, dupa acest moment, alegerile anticipate trebuie organizate in cel mult trei luni.
Problema semnalata de presedintele AEP tine de faptul ca Legea 208/2015, actul normativ principal pentru alegerile parlamentare, a fost conceputa pentru un scrutin desfasurat la termen. Cu alte cuvinte, termenele pentru toate etapele procedurale pornesc de la ideea unei perioade normale de pregatire, nu de la un calendar comprimat.
In cazul alegerilor anticipate, timpul disponibil este mult mai scurt, iar respectarea tuturor etapelor prevazute in forma actuala a legii devine dificila. Adrian Tutuianu a aratat ca un astfel de calendar nu poate fi aplicat in mod realist, daca scrutinul trebuie organizat dupa dizolvarea Parlamentului.
De ce ar fi nevoie de termene mai scurte
Pentru ca alegerile anticipate sa poata fi organizate in termenul constitutional, mai multe proceduri ar trebui accelerate. Aceasta scurtare a termenelor nu se poate face insa administrativ, ci ar necesita adoptarea unor acte normative.
Seful AEP a precizat ca ar fi nevoie de o ordonanta de urgenta, urmata de cel putin cinci hotarari de guvern. In opinia sa, dificultatea este cu atat mai mare cu cat, in actualul context, nu exista nici un Parlament aflat la lucru si nici un Guvern cu puteri depline care sa poata adopta rapid toate aceste modificari.
Adrian Tutuianu a atras atentia ca, pentru respectarea calendarului, ordonanta si hotararile de guvern ar trebui sa fie pregatite chiar in ziua dizolvarii Parlamentului. O asemenea solutie ar ridica insa probleme privind transparenta decizionala, deoarece actele normative ar trebui adoptate intr-un ritm foarte rapid.
In mod obisnuit, regulile electorale trebuie sa fie clare, stabile si cunoscute din timp. Modificarea lor in graba poate crea incertitudine atat pentru institutii, cat si pentru candidati si alegatori.
Birourile electorale si contestatiile, sub presiunea timpului
Una dintre problemele importante priveste constituirea birourilor electorale de circumscriptie si a birourilor electorale ale sectiilor de votare. Aceste structuri au un rol esential in organizarea scrutinului, de la gestionarea procedurilor electorale pana la solutionarea unor situatii concrete aparute in timpul procesului.
Daca termenele ar fi reduse semnificativ, ar putea aparea dificultati inclusiv in privinta accesului la justitie. Eventualele contestatii ar trebui solutionate intr-un interval foarte scurt, iar instantele ar fi puse in situatia de a lucra sub presiune suplimentara.
Adrian Tutuianu a vorbit si despre procedura de strangere a semnaturilor pentru candidati. In cazul unor anticipate, termenul pentru colectarea semnaturilor ar trebui restrans considerabil. O alta varianta ar fi reducerea numarului de semnaturi necesare, astfel incat dreptul de a candida sa nu fie afectat printr-o cerinta imposibil de indeplinit intr-un timp foarte scurt.
Aceasta discutie este importanta pentru echilibrul competitiei electorale. Candidatii si formatiunile politice trebuie sa aiba o sansa reala de a participa, iar regulile nu trebuie sa devina, prin lipsa timpului, un obstacol disproportionat.
Probleme pentru votul din strainatate
O alta zona sensibila este organizarea votului in diaspora. Pentru sectiile de votare din strainatate, Ministerul Afacerilor Externe trebuie sa identifice sedii, sa incheie contracte si sa asigure conditiile logistice necesare.
Intr-un calendar foarte scurt, aceste operatiuni ar deveni greu de realizat. Organizarea votului in afara tarii presupune coordonare institutionala, comunicare cu autoritati locale si pregatirea spatiilor in care cetatenii romani pot vota.
Adrian Tutuianu a semnalat si situatia votului prin corespondenta. Legea actuala prevede inscrierea in luna aprilie pentru exercitarea acestui drept. In cazul unor alegeri anticipate, calendarul ar putea sa nu mai permita inscrierea, transmiterea documentelor si primirea plicurilor cu optiunea de vot in conditii rezonabile.
Aceasta problema poate afecta direct exercitarea drepturilor electorale. Pentru romanii din strainatate, votul prin corespondenta este o alternativa importanta, mai ales atunci cand distanta pana la o sectie de votare este mare.
Riscuri pentru stabilitatea regulilor electorale
Presedintele AEP a subliniat ca timpul redus ar putea afecta pregatirea corespunzatoare a alegerilor. El a vorbit despre stabilitatea legislatiei electorale, despre protejarea efectiva a dreptului de vot si a dreptului de a fi ales, dar si despre nevoia ca scrutinul sa fie organizat corect si liber.
Intr-un proces electoral, fiecare etapa are o miza practica. Termenele pentru candidaturi, contestatii, sectii de votare, buletine, liste si votul din strainatate nu sunt simple formalitati. Ele ofera garantii pentru candidati si alegatori si contribuie la increderea publica in rezultat.
Modificarile facute in graba pot produce neclaritati si pot genera dispute. De aceea, AEP considera ca solutia solida nu este improvizarea unor reguli in mijlocul unei crize politice, ci pregatirea unui cadru distinct pentru situatiile in care sunt declansate alegeri anticipate.
Ce solutie propune AEP
Adrian Tutuianu a spus ca, pe termen lung, o varianta ar fi introducerea unui capitol dedicat alegerilor anticipate intr-un viitor Cod Electoral. AEP are in vedere prezentarea unui proiect in luna octombrie, daca actualul context politic va permite acest lucru.
Seful institutiei a precizat ca Autoritatea Electorala Permanenta are capacitatea tehnica de a pregati un proiect de lege. Dificultatea tine insa de traseul legislativ. Un astfel de proiect ar trebui preluat fie de Guvern, care in prezent nu are puteri depline, fie de grupuri parlamentare, ca initiativa legislativa, si apoi dezbatut in cele doua camere.
In lipsa unor reguli speciale pentru anticipate, Romania ramane dependenta de un cadru legal construit pentru alegeri la termen. Iar acest lucru, avertizeaza AEP, poate complica serios organizarea unui scrutin rapid, cu respectarea tuturor garantiilor democratice.