Consiliul Fiscal avertizeaza ca Romania va resimti un soc economic dupa anul 2026, odata cu incheierea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR). In lipsa acestor fonduri europene, care sustin in prezent o parte importanta din investitiile publice, presiunea asupra bugetului de stat va creste semnificativ. Autoritatile au la dispozitie mai putin de un an pentru a accesa restul banilor disponibili si pentru a realiza o tranzitie cat mai echilibrata catre o noua etapa bugetar-fiscala.
PNRR, principalul motor de investitii publice in 2025
In prezent, fondurile din PNRR contribuie cu aproximativ 8% din PIB, un procent considerat foarte ridicat in structura investitiilor publice din Romania. Acest aport financiar a sustinut numeroase proiecte de infrastructura, digitalizare, eficienta energetica si reforme structurale in ultimii ani.
Totusi, potrivit datelor din septembrie 2025, Romania risca sa piarda 7 miliarde de euro din alocarea initiala, din cauza intarzierilor in implementarea jaloanelor asumate. Din cele peste 500 de tinte si obiective incluse initial in PNRR, autoritatile intentioneaza sa renunte la aproximativ 200, pastrand doar proiectele care pot fi finalizate pana la sfarsitul anului 2026.
Estimarile actuale arata ca Romania ar putea primi intre 15 si 17 miliarde de euro pana la incheierea programului, suma care include atat transele din PNRR, cat si fonduri de coeziune. Chiar si in aceste conditii, vom rata o parte semnificativa din finantare, ceea ce va afecta capacitatea de investitie in anii urmatori.
Scaderea fondurilor europene va pune presiune pe buget
Odata cu finalizarea PNRR, va aparea un gol semnificativ in bugetul de stat, in conditiile in care proiectele publice au fost in mare masura finantate din surse europene. Consiliul Fiscal avertizeaza ca acest dezechilibru va necesita o ajustare bugetara ampla, care trebuie realizata intr-un mod echitabil si sustenabil din punct de vedere social.
Recomandarile vizeaza in special imbunatatirea colectarii fiscale, reducerea evaziunii si inchiderea portitelor legale care permit optimizarea excesiva a taxelor. In prezent, Romania are unul dintre cele mai ridicate deficite de colectare a TVA din Uniunea Europeana. Daca ar reusi sa reduca acest „gap” la jumatate, deficitul bugetar ar putea cobori catre 5% din PIB, fara a fi necesara o crestere a taxelor.
Investitiile in aparare cresc, dar vin cu riscuri bugetare
Un alt element care va influenta presiunea asupra finantelor publice este cresterea cheltuielilor de aparare. Romania va beneficia de o alocare semnificativa din noul instrument financiar european SAFE („Actiunea pentru securitatea Europei”), in valoare de 16,68 miliarde de euro. Aceasta este a doua cea mai mare suma acordata unui stat membru UE, dupa Polonia.
Prin acest instrument, Romania poate contracta imprumuturi cu dobanda redusa pentru investitii in industria de aparare, modernizarea echipamentelor si dezvoltarea capacitatii proprii de productie. Desi acest sprijin financiar este binevenit, el presupune totusi cresterea gradului de indatorare si necesita o planificare atenta, pentru a evita destabilizarea bugetului pe termen mediu.
Consiliul Fiscal subliniaza ca, in paralel cu utilizarea acestor fonduri, este necesara prioritizarea investitiilor in infrastructura, energie si sectoarele exportatoare (asa-numitele „tradables”), care pot contribui la echilibrarea balantei comerciale si la cresterea sustenabila a economiei.
Constrangeri macroeconomice si riscuri asupra stabilitatii
Romania se afla in prezent intr-o situatie de „dominanta fiscala”, in care deficitele bugetare mari influenteaza politica monetara intr-un mod direct. Intr-un astfel de context, optiunile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a reduce rata dobanzii de politica monetara sunt limitate. Orice relaxare prematura ar putea afecta increderea pietelor si stabilitatea leului.
Potrivit prognozelor BNR, inflatia este asteptata sa intre pe o traiectorie descendenta incepand cu a doua jumatate a anului 2025. Daca ajustarea bugetara se desfasoara conform planului, in 2026 ar putea exista spatiu pentru reducerea dobanzilor, insa acest lucru depinde de coerenta masurilor fiscale si de stabilitatea macroeconomica generala.
In 2024, deficitul de cont curent a depasit 8% din PIB, iar doua treimi din acesta a fost finantat prin imprumuturi externe. Datoria publica se afla pe o traiectorie ascendenta si ar putea depasi 70% din PIB in urmatorii ani. In paralel, rata dobanzii de politica monetara este una dintre cele mai ridicate din UE, situandu-se la 6,5%.
Aceste elemente contribuie la cresterea costurilor de finantare, scaderea increderii investitorilor si amplificarea aversiunii fata de risc, mai ales in contextul incertitudinii politice interne si a tensiunilor internationale.
Limitari in politica fiscala si lectiile trecutului
Consiliul Fiscal avertizeaza ca Romania nu poate continua sa stimuleze economia prin relaxare fiscala (scaderi de taxe sau cresteri de cheltuieli) in paralel cu obiectivul de reducere a deficitului. O astfel de abordare a dus in trecut la dezechilibre majore – exemplul cel mai elocvent fiind anul 2016, cand masurile populiste au generat o reactie negativa a pietelor si au afectat stabilitatea bugetara.
In plus, eventuale masuri necorelate cu obiectivele de consolidare fiscala ar putea agrava si mai mult dezechilibrul extern, prin cresterea consumului alimentat din importuri, in lipsa unei capacitati interne competitive de productie.
In acest context, este esential ca autoritatile sa isi pastreze angajamentul fata de un calendar clar de ajustare fiscala, fara a introduce modificari bruste care sa creeze incertitudine sau sa puna presiune suplimentara pe sistemul bancar si pe pietele financiare.
Romania se afla intr-un punct critic, iar modul in care va gestiona finalizarea PNRR, utilizarea noilor fonduri europene si echilibrul intre investitii si sustenabilitate fiscala va defini traiectoria economica a urmatorului deceniu.