In Statele Unite, tot mai multi avocati le spun clientilor sa nu trateze chatboturile bazate pe inteligenta artificiala ca pe niste confidenti, mai ales atunci cand sunt in joc libertatea, raspunderea penala sau riscuri civile importante. Avertismentele au devenit mai apasate dupa ce un judecator federal din New York a decis in acest an ca fostul director general al unei companii de servicii financiare intrate in faliment nu isi poate proteja de procurori conversatiile purtate cu un chatbot AI in legatura cu propriul dosar de frauda.
Decizia care a schimbat tonul discutiei
Punctul de cotitura a venit intr-un caz care il priveste pe Bradley Heppner, fost presedinte al GWG Holdings si fondator al firmei de active alternative Beneficent. El a fost pus sub acuzare de procurori federali in noiembrie anul trecut pentru frauda cu valori mobiliare si frauda electronica, iar ulterior a pledat nevinovat.
In pregatirea apararii, Heppner a folosit Claude, chatbotul dezvoltat de Anthropic, pentru a redacta materiale despre propriul caz, materiale pe care urma sa le transmita avocatilor sai. Aparatorii au incercat apoi sa sustina ca acele schimburi ar trebui protejate, deoarece includeau detalii legate de strategia de aparare si informatii primite de la avocati.
Procurorii au sustinut insa contrariul: ca documentele create cu ajutorul chatbotului pot fi cerute in ancheta, pentru ca avocatii nu au fost implicati direct in realizarea lor si pentru ca protectia clasica a relatiei avocat-client nu se extinde automat asupra unui chatbot. In februarie, judecatorul federal Jed Rakoff a decis ca Heppner trebuie sa predea 31 de documente generate cu Claude in legatura cu dosarul.
Aceasta hotarare a transmis un semnal clar in mediul juridic american: faptul ca o persoana foloseste un instrument AI pentru a-si organiza ideile sau pentru a-si pregati argumentele nu inseamna ca acele discutii devin automat confidentiale in sensul clasic al legii.
De ce nu sunt chatboturile echivalentul unui avocat
In dreptul american, comunicarile dintre client si avocat sunt in mod obisnuit protejate prin secretul profesional. Aceasta protectie exista tocmai pentru ca oamenii sa poata vorbi deschis cu aparatorii lor, fara teama ca acele informatii vor ajunge ulterior la adversari sau la procurori.
In cazul chatboturilor, problema este diferita. Un sistem AI nu este avocat, nu are obligatii profesionale de confidentialitate si nu intra intr-o relatie juridica de tip avocat-client cu utilizatorul. Din acest motiv, atunci cand cineva introduce intr-un chatbot informatii despre dosar, strategii de aparare sau chiar sfaturi primite de la avocat, exista riscul ca acea divulgare catre o terta parte sa slabeasca sau chiar sa anuleze protectia juridica obisnuita.
Reuters relateaza ca, dupa aceasta decizie, mai mult de o duzina de mari firme de avocatura din SUA si-au avertizat clientii, prin note, emailuri si recomandari publicate pe site-uri, ca discutiile cu instrumente precum Claude sau ChatGPT pot fi cerute in procese penale ori in litigii civile.
Mesajul transmis de avocati este simplu: un chatbot poate fi un instrument util, dar nu este un spatiu sigur pentru confesiuni juridice.
Instantele nu privesc toate cazurile la fel
Desi hotararea din New York a atras atentia, problema nu este inca transata uniform. Chiar in aceeasi zi in care judecatorul Rakoff a decis in dosarul Heppner, un magistrat federal din Michigan, Anthony Patti, a ajuns la o concluzie diferita intr-un alt litigiu.
Acolo era vorba despre o femeie care se reprezenta singura intr-un proces intentat fostului angajator. Judecatorul a decis ca nu trebuie sa predea conversatiile sale cu ChatGPT despre pretentiile formulate in dosar. El a tratat acele schimburi ca parte din propria munca de pregatire a cazului, nu ca pe o comunicare cu o persoana care ar putea fi folosita de adversar in aparare.
Aceasta diferenta de abordare arata ca instantele sunt inca la inceput in definirea regulilor pentru epoca chatboturilor. Pe masura ce aceste instrumente intra tot mai mult in viata profesionala si personala, judecatorii sunt obligati sa stabileasca unde se termina ideea de simpla unealta tehnologica si unde incepe riscul juridic real.
Firmele de avocatura incearca sa ridice noi bariere de protectie
In lipsa unor reguli complet stabilizate, avocatii americani incearca sa introduca propriile masuri de precautie. Unele firme recomanda alegerea cu mare grija a platformei AI folosite, iar altele spun ca sistemele „inchise”, construite pentru uz corporativ, ar putea oferi o protectie mai buna, desi nici aceasta varianta nu este testata suficient in instanta.
Exista si recomandari foarte concrete. Unele firme spun ca cercetarea juridica facuta cu ajutorul AI are sanse mai mari sa fie protejata atunci cand este realizata la indicatia directa a unui avocat. De aceea, utilizatorilor li se sugereaza sa formuleze explicit acest lucru in prompt, adica in instructiunea trimisa chatbotului.
Totodata, informatiile despre folosirea AI au inceput sa apara si in contractele dintre casele de avocatura si clienti. Un exemplu vine de la firma newyorkeza Sher Tremonte, care a introdus intr-un contract recent o avertizare clara: dezvaluirea unor comunicari privilegiate catre o platforma AI terta poate insemna renuntarea la protectia conferita de secretul profesional.
Ce spun platformele si unde ramane riscul
Termenii de utilizare si politicile de confidentialitate ale OpenAI si Anthropic arata ca aceste companii pot partaja date privind utilizatorii cu terte parti. Ambele mai spun si ca utilizatorii ar trebui sa consulte un profesionist calificat inainte de a se baza pe chatboturi pentru sfaturi juridice.
In audierea din februarie din dosarul Heppner, judecatorul Rakoff a subliniat inclusiv faptul ca Claude precizeaza expres ca utilizatorii nu trebuie sa aiba asteptari de confidentialitate in privinta informatiilor introduse.
Pentru avocati, toate acestea duc la aceeasi regula de baza, foarte veche, dar reaprinsa de noua tehnologie: cand ai un caz, nu discuti despre el cu altcineva in afara de avocatul tau. In prezent, „altcineva” inseamna si un chatbot.