Fondul Monetar International valideaza masurile adoptate de Romania in ultimul an, confirmand ca pachetul de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025–2026 este un pas esential pentru refacerea sustenabilitatii finantelor publice si recastigarea increderii investitorilor. Concluziile apar in sinteza consultarilor prevazute de Articolul IV, publicata recent de FMI, si au fost transmise de Ministerul Finantelor intr-un comunicat de presa.
Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, a declarat ca aceste constatari confirma nu doar importanta pachetului de reforme, ci si faptul ca Romania este pe o directie de redresare economica validata la nivel international. „Raportul FMI confirma ca pachetul nostru de reforme este in acelasi timp vital pentru Romania si credibil pentru partenerii nostri”, a subliniat Nazare.
Obiectivul: revenirea la o economie sanatoasa si stabila
Potrivit autoritatilor, directia asumata de Guvern implica o serie de masuri fiscale si structurale menite sa reduca deficitele gemene (bugetar si de cont curent), sa creasca transparenta in utilizarea banului public si sa stimuleze investitiile. FMI recunoaste explicit aceste eforturi si estimeaza ca economia Romaniei ar putea inregistra o crestere modesta in urmatorii doi ani: 1,0% in 2025 si 1,4% in 2026.
Cresterea va fi sprijinita, in mare parte, de investitiile realizate prin programul european Next Generation EU, care vor contrabalansa partial reducerea consumului privat, generata de masurile de consolidare fiscala. Astfel, Romania urmeaza sa continue un proces de ajustare bugetara complex, dar necesar, cu scopul de a restabili increderea pietelor financiare si a partenerilor internationali.
Inflatia in scadere si o abordare monetara prudenta
Pe langa evolutia economica, FMI a analizat si perspectivele privind inflatia si politica monetara. Potrivit estimarilor, inflatia se va incadra in intervalul de toleranta al Bancii Nationale a Romaniei pana la finalul anului 2026. Fondul considera ca actuala abordare a BNR este una adecvata in contextul macroeconomic actual si recomanda mentinerea prudentei in reducerea dobanzii-cheie, pana cand inflatia si salariile vor da semne clare de temperare.
In plus, FMI incurajeaza o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu, considerand ca aceasta masura ar putea contribui la cresterea rezilientei economiei in fata unor eventuale socuri externe.
Reforme structurale pentru o economie competitiva
Un alt aspect remarcat de FMI este avansul reformelor structurale, in special cele care vizeaza cresterea participarii pe piata muncii. Dintre acestea, se evidentiaza masurile pentru dezvoltarea educatiei timpurii, modernizarea invatamantului profesional si initiativele de sprijinire a tinerilor in vederea ocuparii unui loc de munca. Aceste politici sunt apreciate pentru potentialul lor de a reduce inegalitatile si de a sustine o crestere economica mai incluziva.
In acelasi timp, FMI incurajeaza continuarea reformelor in zona de guvernanta publica, in special prin imbunatatirea eficientei administratiei si a predictibilitatii masurilor economice. Acestea sunt considerate esentiale pentru a consolida atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor straini si pentru a garanta stabilitatea pe termen lung.
Necesitatea unui mix coerent de politici economice
Raportul FMI accentueaza nevoia unui echilibru intre politicile fiscale si cele structurale. In contextul unui deficit bugetar aflat sub presiune si al unor riscuri externe accentuate, directorii executivi ai institutiei recomanda Romaniei un mix adecvat de politici pentru a asigura stabilitatea economica. Printre prioritati se numara mobilizarea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice si mentinerea atractivitatii pentru capitalul privat.
O parte a raportului atrage atentia si asupra riscurilor unei consolidari fiscale excesiv de rapide. Anumiti membri ai board-ului FMI sugereaza prudenta in aplicarea masurilor, astfel incat sa nu fie afectata cererea interna, deja in scadere. Totodata, este recomandata o secventiere atenta a reformelor, pentru a permite adaptarea pietei si protejarea categoriilor vulnerabile.
Romania fara un acord financiar, dar sub supraveghere FMI
Desi in prezent Romania nu are un acord financiar activ cu FMI, institutia continua sa monitorizeze anual economia nationala, in baza consultarilor prevazute de Articolul IV. Aceasta evaluare reprezinta un exercitiu standard pentru toate statele membre ale Fondului si are ca scop oferirea de recomandari privind politicile economice nationale.
Misiunea din acest an a fost condusa de Joong Shik Kang si a avut loc in luna septembrie, la Bucuresti. Pe parcursul vizitei, reprezentantii FMI au avut intalniri cu oficiali ai Ministerului Finantelor, Bancii Nationale a Romaniei si altor institutii guvernamentale, precum si cu actori din mediul de afaceri si organizatii neguvernamentale.
Estimarile economice ale FMI din toamna acestui an sunt mai moderate decat cele publicate in primavara, reflectand un context economic regional si international mai fragil. Daca in primavara se anticipa o crestere economica de 1,6% in 2025 si 2,8% in 2026, noile prognoze revizuite indica 1% pentru 2025 si 1,4% pentru anul urmator.
In acest context, autoritatile romane afirma ca se angajeaza sa continue implementarea reformelor necesare si sa respecte traiectoria fiscala asumata, cu obiectivul de a readuce economia pe o directie sustenabila si predictibila.