Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi, 23 iulie 2026, la Palatul Victoria, ca neadoptarea proiectului privind salarizarea in sectorul public ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din Planul National de Redresare si Rezilienta. Seful Executivului a sustinut ca noua lege nu ar reduce veniturile niciunui angajat bugetar si ca respingerea ei nu ar produce economii la cheltuielile de personal.
Doua treimi dintre salarii ar urma sa creasca
Proiectul elaborat de Ministerul Muncii urmareste reducerea diferentelor dintre veniturile angajatilor din sectorul public. Ilie Bolojan a explicat ca, in forma propusa, aproximativ doua treimi dintre salarii ar urma sa fie majorate, in timp ce restul ar ramane temporar la nivelul actual.
Pentru situatiile in care noua grila ar indica un salariu mai mic decat cel aflat deja in plata, proiectul prevede acordarea unor compensatii. In acest fel, niciun angajat nu ar trebui sa inregistreze o diminuare efectiva a veniturilor.
Salariile mai ridicate ar urma sa fie mentinute pana cand veniturile celorlalte categorii de personal le-ar ajunge din urma. Mecanismul este prezentat de Guvern drept o solutie pentru corectarea treptata a dezechilibrelor acumulate in sistem.
Guvernul vrea reducerea discrepantelor din sectorul public
Premierul interimar a aratat ca diferentele salariale dintre institutii si categorii profesionale au fost alimentate de sporuri, mecanisme speciale si decizii succesive luate de-a lungul timpului.
Aceste diferente au generat nemultumiri atat in interiorul aparatului bugetar, cat si in mediul privat, unde nivelul veniturilor este comparat frecvent cu cel din sectorul public.
Noua lege ar trebui sa creeze o structura mai coerenta, in care angajatii ramasi in urma din punct de vedere salarial sa recupereze treptat decalajele. Bolojan a insistat ca obiectivul nu este reducerea salariilor, ci distribuirea mai echilibrata a fondurilor disponibile.
Anvelopa salariala ar urma sa creasca
Pentru anul 2026, plafonul estimat al cheltuielilor de personal este de 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din produsul intern brut. Pentru anul urmator fusese luata in calcul o limita de 7,9% din PIB, ceea ce ar fi insemnat aproximativ 174 de miliarde de lei.
In urma negocierilor cu sindicatele si cu reprezentantii diferitelor sectoare bugetare, propunerea Ministerului Muncii a fost modificata. A fost acceptata o crestere a anvelopei salariale cu aproximativ 12,1 miliarde de lei, astfel incat aceasta sa ramana la nivelul de 8,1% din PIB.
Aceasta majorare ar reprezenta o crestere nominala de aproximativ 7,3%. Discutiile au continuat intr-un grup de lucru mediat de consilierul prezidential Burnete, iar printre temele analizate s-au numarat drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti si actele necesare pentru aplicarea legii.
Respingerea proiectului nu ar aduce economii
Ilie Bolojan a avertizat ca blocarea proiectului nu ar reduce cheltuielile bugetare. Incepand cu 1 ianuarie, salariile ar urma sa fie indexate cel putin cu rata inflatiei, dupa doi ani in care veniturile au fost plafonate.
O indexare de aproximativ 7% ar produce, in linii mari, aceeasi crestere de 12 miliarde de lei prevazuta in actuala varianta a proiectului. Diferenta ar fi ca majorarile s-ar aplica proportional tuturor salariilor, mentinand sau chiar accentuand discrepantele existente.
Intr-un asemenea scenariu, angajatii cu venituri mai mari ar primi cresteri nominale mai consistente, in timp ce persoanele aflate la niveluri salariale mai reduse ar beneficia de sume mai mici.
Romania risca sa piarda bani europeni
Premierul interimar a subliniat ca adoptarea noii legi este legata si de accesarea unei sume de 770 de milioane de euro din PNRR. Partidele care au facut parte din fosta coalitie si-ar fi asumat continuarea discutiilor si sustinerea proiectului, in cadrul unui acord incheiat sub patronajul Presedintiei.
Bolojan a prezentat proiectul drept o combinatie intre necesitatea indeplinirii unui angajament european si nevoia de reformare a salarizarii publice. In lipsa adoptarii legii, Romania ar pierde finantarea, iar cheltuielile cu salariile ar continua sa creasca prin indexare, fara ca dezechilibrele dintre angajati sa fie corectate.
Sursa foto: Facebook / Ilie Bolojan