Tendinta de scadere a numarului romanilor care detin depozite bancare ce depasesc plafonul garantat de 100.000 de euro a continuat si in al doilea trimestru din 2025. Dupa ce in primul trimestru a fost inregistrata prima astfel de scadere din ultimul deceniu, in T2/2025 fenomenul s-a accentuat, cu alte mii de deponenti iesind din aceasta categorie.
Conform datelor analizate, la finalul primului semestru al anului (S1/2025), Romania mai avea putin sub 82.000 de persoane cu economii bancare care depasesc pragul garantat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Comparativ cu decembrie 2024, numarul acestora s-a redus cu 4.173 de persoane, o scadere semnificativa care atrage atentia asupra posibilelor schimbari de comportament financiar ale populatiei cu venituri mari.
Depozitele mari au scazut cu aproape 300 de milioane de euro
Scaderea numarului de mari deponenti a fost insotita si de o reducere notabila a volumului total de bani pastrati in depozite peste 100.000 de euro. Potrivit cifrelor aferente S1/2025, suma totala a acestor depozite a scazut cu 1,45 miliarde de lei, echivalentul a circa 290 milioane de euro, ajungand la aproximativ 90 miliarde lei (18 miliarde euro).
Daca in T1/2025 s-a inregistrat o scadere de 1.654 de persoane din categoria celor cu economii ce depasesc plafonul de garantare, in T2/2025 alti 2.519 romani au iesit din aceasta categorie. Tendinta este semnificativa si ridica semne de intrebare cu privire la motivele care au stat la baza retragerii acestor sume din banci.
Ce inseamna plafonul garantat de 100.000 de euro
In Romania, la fel ca in restul Uniunii Europene, depozitele bancare sunt garantate in limita echivalentului a 100.000 de euro per deponent, per banca. Aceasta garantie este asigurata de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) si are scopul de a proteja economiile populatiei in cazul intrarii in faliment a unei institutii de credit.
Depozitele ce depasesc acest plafon nu mai sunt garantate, iar banii din aceasta categorie sunt, teoretic, mai expusi riscurilor in situatii economice instabile sau in cazul unor probleme la nivelul sistemului bancar. Aceasta realitate ar putea contribui la o reticenta tot mai mare a deponentilor cu sume mari de a-si pastra intreaga avere in conturi bancare clasice.
De ce scad aceste depozite? Posibile explicatii
Scaderea numarului de mari deponenti si reducerea sumelor din depozitele peste 100.000 de euro pot avea mai multe explicatii. Una dintre ele este mutarea unei parti a banilor in alte instrumente financiare percepute ca fiind mai sigure, mai profitabile sau mai flexibile, cum ar fi titlurile de stat, fondurile de investitii sau conturile in banci din strainatate.
Intr-un climat economic marcat de inflatie ridicata, incertitudine fiscala si tensiuni geopolitice, deponentii cu resurse financiare importante sunt mai atenti la randamentul real al economiilor lor si cauta metode de protejare a capitalului.
O alta posibilitate este legata de consum sau investitii directe. O parte dintre acesti deponenti ar fi putut retrage sume importante pentru a investi in imobiliare, in afaceri proprii sau pentru cheltuieli majore (educatie in strainatate, migratie, achizitii).
Totodata, o intrebare fireasca este daca o parte dintre acesti bani au fost transferati in afara tarii, catre conturi din alte jurisdictii, unde deponentii percep un nivel mai ridicat de stabilitate sau mai multa confidentialitate.
Depozitele mari raman relevante in economia nationala
Chiar si in scadere, depozitele care depasesc 100.000 de euro continua sa detina o pondere semnificativa in totalul economiilor populatiei. La finalul S1/2025, acestea reprezentau aproximativ 23% din soldul total al depozitelor persoanelor fizice in lei si valuta, estimat la circa 390 miliarde lei (aproximativ 78 miliarde euro).
Aceasta pondere arata ca, in ciuda reducerii numarului de mari deponenti, aceasta categorie de economii ramane importanta pentru stabilitatea si lichiditatea sistemului bancar romanesc.
Tendinta inregistrata in primele sase luni ale anului 2025 merita urmarita cu atentie, intrucat reflecta modificari in comportamentul financiar al celor cu venituri ridicate si poate semnala, indirect, perceptii asupra riscului sistemic, politicilor fiscale sau increderii in stabilitatea bancara locala.