Franta si Germania, in dezacord asupra reinarmarii Europei
Conform Financial Times (FT), o propunere ambitioasa de 150 de miliarde de euro pentru industria de aparare a Uniunii Europene a devenit un nou motiv de tensiuni intre Franta si Germania, doua dintre cele mai influente state ale blocului comunitar.
Disputa are la baza o intrebare esentiala: trebuie aceasta finantare sa fie folosita exclusiv pentru achizitionarea de armament european, sau ar trebui deschisa si catre furnizori din afara UE?
- Germania sustine ca este esential ca programul sa includa si parteneri strategici din afara Uniunii Europene, precum Marea Britanie, Norvegia, Elvetia si Turcia.
- Franta, in schimb, insista ca aceasta finantare ar trebui folosita exclusiv pentru producatorii europeni, pentru a stimula industria de aparare din interiorul UE si pentru a asigura o autonomie strategica reala.
Aceasta divergenta risca sa blocheze un plan esential pentru securitatea continentului, intr-un moment in care Europa incearca sa devina mai putin dependenta de Statele Unite pentru aparare.
De ce se grabeste Europa sa investeasca in aparare?
Cresterea masiva a cheltuielilor pentru aparare vine ca raspuns la declaratiile presedintelui american Donald Trump, care a amenintat ca ar putea pune capat protectiei oferite de SUA Europei. Aceasta a determinat statele UE sa isi regandeasca strategia de aparare si sa caute solutii rapide pentru consolidarea capacitatilor militare.
Saptamana trecuta, Comisia Europeana a propus un plan prin care 150 de miliarde de euro vor fi alocate statelor membre, sub forma de imprumuturi, pentru a creste productia militara.
Desi ideea in sine a fost sprijinita unanim la nivel politic, modul in care acesti bani vor fi cheltuiti ramane subiect de dezbatere aprinsa.
Pozitia Germaniei: deschidere catre parteneri externi
In cadrul summitului UE de joi, 7 martie, cancelarul german Olaf Scholz a sustinut ca programul de reinarmare trebuie sa fie deschis si catre furnizori non-UE.
„Este foarte important ca aceasta initiativa sa fie accesibila si partenerilor apropiati ai Uniunii Europene, care nu fac parte din blocul comunitar, dar care colaboreaza strans cu noi. Ma refer la Marea Britanie, Norvegia, Elvetia si Turcia”, a declarat Scholz.
Pentru Berlin, aceasta abordare ar avea mai multe avantaje:
- Acces mai rapid la tehnologie militara avansata, fara a astepta ca industria europeana sa o dezvolte de la zero.
- Flexibilitate in negocieri, ceea ce ar permite statelor UE sa beneficieze de preturi competitive.
- Intarirea cooperarii cu aliatii traditionali, in special cu Marea Britanie, un partener-cheie in domeniul apararii.
Pozitia Frantei: prioritate pentru industria europeana
In contrast, presedintele francez Emmanuel Macron considera ca fondurile UE trebuie sa fie exclusiv destinate industriei europene de aparare.
„Nu ar trebui sa cheltuim acesti bani pe capabilitati din afara Europei. Trebuie sa identificam cele mai bune companii si cei mai buni producatori europeni si sa le sprijinim”, a declarat Macron.
- Franta argumenteaza ca banii europeni ar trebui sa fie folositi pentru a stimula dezvoltarea companiilor locale, astfel incat Europa sa nu mai fie dependenta de furnizori externi.
- In plus, Macron insista ca statele membre ar trebui sa reexamineze comenzile militare si sa le prioritizeze pe cele din UE, astfel incat investitiile sa ramana in interiorul blocului comunitar.
Tensiuni politice: va fi blocat programul de 150 de miliarde de euro?
Oficialii de la Bruxelles se tem ca disputa dintre Franta si Germania ar putea duce la blocarea planului de reinarmare, asa cum s-a intamplat in trecut cu alte initiative europene.
De exemplu, Programul European pentru Industria de Aparare, un fond de 1,5 miliarde de euro destinat finantarii proiectelor militare, a fost intarziat mai bine de un an din cauza divergentelor dintre statele membre.
- Franta a cerut o limitare stricta a procentului de finantare alocat componentelor extracomunitare si interzicerea achizitionarii de produse care contin tehnologii protejate prin drepturi de proprietate intelectuala din afara UE.
- Germania, in schimb, a pledat pentru o abordare mai flexibila, sustinand ca industria europeana nu poate produce inca toate tehnologiile necesare.
Acum, se pare ca acelasi tip de disputa ameninta si initiativa de 150 de miliarde de euro.
Ce urmeaza?
- Comisia Europeana trebuie sa finalizeze o propunere detaliata in urmatoarele 10 zile.
- Oficialii UE vor colabora strans cu Parisul, Berlinul si celelalte capitale europene pentru a se asigura ca planul nu va fi blocat la nivel politic.
Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ca imprumuturile vor fi directionate catre sapte domenii esentiale, inclusiv:
- Apararea antiaeriana si antiracheta
- Artileria de ultima generatie
- Dronele de lupta
- Echipamente militare pentru Ucraina
Desi negocierile sunt tensionate, oficialii UE subliniaza ca vor fi facute compromisuri pentru ca planul sa fie aprobat la timp.
Europa, intre autonomie si cooperare internationala
Europa se afla intr-un moment critic in ceea ce priveste viitorul sau militar. Pe de o parte, Franta insista pe o independenta totala fata de furnizorii non-UE, iar pe de alta parte, Germania considera ca este nevoie de parteneriate internationale pentru a raspunde rapid amenintarilor de securitate.
Pana la finalizarea negocierilor, ramane de vazut cum va evolua acest echilibru delicat dintre autonomie strategica si colaborare internationala.