Romania ar putea ajunge in urmatorii cinci ani un „hub energetic” pentru Europa, dar in acelasi timp sa devina un exportator de energie dintr-un motiv ingrijorator: scaderea consumului intern pe fondul dezindustrializarii. Avertismentul a fost lansat miercuri, 4 martie 2026, de Bogdan Nichisoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface Romania, in contextul prezentarii Studiului Insolventelor din Romania, cu date pentru anul 2025.
Dependenta energetica a Europei si pozitia Romaniei
Europa isi acopera aproximativ 60% din nevoia de energie prin importuri, ceea ce o face vulnerabila in perioade de tensiuni geopolitice si volatilitate a preturilor. In acest tablou, Romania se afla in top trei state din Uniunea Europeana cu cea mai mica dependenta energetica: aproximativ 28% din necesarul energetic este acoperit din importuri, potrivit referintei la date Eurostat invocate de reprezentantul Coface.
Aceasta pozitie poate fi un avantaj competitiv, mai ales intr-un moment in care energia ramane un factor decisiv pentru industrie, investitii si stabilitatea lanturilor de aprovizionare. Totusi, avertismentul vizeaza o evolutie paradoxala: Romania ar putea exporta mai mult nu pentru ca isi dezvolta accelerat productia, ci pentru ca isi reduce consumul intern odata cu retragerea unor capacitati industriale.
Semnele dezindustrializarii: exemple din industrie
Bogdan Nichisoiu a indicat cateva repere din economia reala pentru a descrie presiunea asupra industriei. A amintit situatii precum functionarea redusa a Azomures, evolutiile de la ArcelorMittal Hunedoara si decizii din industria auto, unde au fost mentionate inchideri de fabrici, inclusiv la Leoni (Ludus) si Adient (Ploiesti), precum si o reorganizare asociata cu Aumovio, o parte a fostului Continental. Ideea centrala: atunci cand productia se contracta, consumul intern de energie scade, iar exportul poate deveni un „efect secundar” al pierderii de activitate economica.
In termeni simpli, o economie care produce mai putin in sectoare energointensive ajunge sa aiba „mai multa energie disponibila”, insa acest surplus nu reflecta neaparat progres, ci o slabire a bazei industriale.
Vulnerabilitatea Europei in chimie si siderurgie
In interventia sa, Nichisoiu a subliniat ca riscul nu este doar romanesc, ci european, cu puncte sensibile evidente in siderurgie si industria chimica. Pentru chimie, a mentionat un studiu Roland Berger si un set de indicatori care descriu deteriorarea rapida din perioada 2022–2025: Europa ar fi pierdut 10% din capacitatea de productie, echivalentul a aproape 37 de milioane de tone de produse finite, iar numarul locurilor de munca pierdute ar fi ajuns la aproximativ 200.000.
In acelasi interval, 74% dintre companiile din industria chimica ar fi avut profitabilitate operationala (EBITDA) negativa, iar investitiile (CAPEX) s-ar fi redus cu 84%. Ritmul de inchidere a combinatelor chimice in acesti trei ani a fost descris ca fiind de sase ori mai mare decat in perioada anterioara.
Mesajul acestor cifre este direct: energia scumpa si incertitudinea pot grabi retrageri industriale, iar pe termen lung Europa risca sa devina mai dependenta de importuri nu doar de energie, ci si de produse industriale esentiale.
Liberty Galati si Azomures: proiecte considerate strategice
In aceasta ecuatie, combinatul Liberty Steel de la Galati a fost descris drept un activ strategic pentru Romania, cu relevanta pentru necesarul de otel si pentru proiectele de infrastructura care raman de realizat. Nichisoiu a spus ca este important ca statul roman sa gaseasca o solutie pentru mentinerea acestui obiectiv industrial.
Totodata, a sustinut ca initiativa Romgaz de preluare a Azomures are logica economica, prin ideea de integrare pe verticala: productia de gaz natural ar putea alimenta o activitate care adauga valoare mai mare decat simpla vanzare de materie prima. In acest context, a invocat si proiectul Neptun Deep, cu mentiunea „50%”, si si-a exprimat speranta ca o decizie finala de investitie sa fie luata in 2026, apreciind ca discutiile continua.
Insolventele in 2025: crestere usoara si concentrarea pe trei sectoare
Coface Romania a prezentat miercuri Studiul Insolventelor din Romania, cu date pe 2025, care arata 7.553 de proceduri noi de insolventa, fata de 7.274 in 2024. In acelasi timp, au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 in anul anterior.
Cele mai afectate trei sectoare, dupa numarul de companii intrate in insolventa, au fost: Comert cu ridicata si cu amanuntul/repararea autovehiculelor si motocicletelor (1.844), Constructii (1.580) si Transport si depozitare (939). Impreuna, acestea concentreaza aproximativ 58% din totalul insolventelor inregistrate in 2025. Sectorul de comert a avut cel mai mare numar, de 1.844, insa in scadere cu 4% fata de anul precedent.
Dincolo de statistici, tabloul sugerat este unul de ajustare economica, in care energia, industria si sanatatea financiara a companiilor raman strans legate: un mediu industrial care se restrange reduce consumul si investitiile, iar presiunea se vede atat in productie, cat si in dinamica insolventelor si a masurilor de preventie.