Razboiul din Ucraina pare tot mai departe de o solutie negociata, in contextul in care Federatia Rusa ridica noi pretentii in cadrul discutiilor de pace. Potrivit unei declaratii recente oferite publicatiei Izvestia de catre adjunctul ministrului rus de Externe, Alexander Grusko, Moscova intentioneaza sa conditioneze orice incetare a focului de distrugerea completa a armamentului livrat Ucrainei de statele occidentale.
Aceasta cerinta vine in completarea unei serii de solicitari maximaliste pe care partea rusa le-a inaintat Kievului in cadrul ultimei runde de negocieri desfasurate la Istanbul, pe 2 iunie. Potrivit unei analize publicate de The Kyiv Independent, documentul prezentat de Rusia in cadrul acelor discutii este formulat ca un memorandum de pace, dar contine in realitate un sir de ultimatumuri greu de acceptat pentru Ucraina.
Pretentii radicale: de la distrugerea armelor la recunoasterea anexarilor
„Toate aceste surplusuri trebuie distruse. Exista proceduri internationale clare pentru acest lucru. Trebuie reduse, eliminate si garantate”, a declarat Grusko, facand referire la echipamentele militare furnizate Ucrainei de tari precum Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franta sau Polonia. Desi nu a oferit detalii tehnice, oficialul rus a insistat asupra unei „neutralizari complete” a sprijinului militar occidental, acuzand ca acesta reprezinta un pericol nu doar pentru Rusia, ci si pentru securitatea Europei in ansamblu.
Afirmatia este parte a unei retorici constante venite dinspre Kremlin, care sustine – fara dovezi concludente – ca armele furnizate Ucrainei ar putea ajunge pe pietele negre internationale. In realitate, verificarile independente efectuate de institutii occidentale si agentii de monitorizare internationala indica faptul ca Ucraina utilizeaza aceste resurse strict in scop defensiv, in cadrul rezistentei impotriva invaziei ruse declansate in februarie 2022.
Ce contine „memorandumul de pace” rusesc
Pe langa distrugerea armamentului occidental, Rusia solicita ca Ucraina:
- sa recunoasca anexarea Crimeei si a celor patru regiuni ocupate partial de trupele ruse – Herson, Donetk, Zaporojie si Lugansk;
- sa-si retraga complet trupele de pe aceste teritorii;
- sa renunte la orice aspiratie de aderare la NATO sau alte aliante militare;
- sa isi demobilizeze armata si sa interzica redeplasarea fortelor militare in viitor;
- sa inceteze colaborarea cu structurile de informatii occidentale;
- sa accepte interdictii asupra sprijinului militar extern pe termen nelimitat.
Aceste conditii ar transforma Ucraina intr-un stat neutru fortat, lipsit de capacitatea de a se apara si fara un mecanism de securitate internationala garantat. In plus, prin recunoasterea anexarilor, Kievul ar ceda de facto o parte semnificativa din teritoriul sau suveran – o concesie considerata inacceptabila de majoritatea fortelor politice ucrainene si de partenerii sai internationali.
Raspunsul Ucrainei: „Un ultimatum, nu o oferta de pace”
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat recent aceste cereri in cadrul unui interviu acordat publicatiei maghiare Valasz Online, subliniind ca partea rusa este constienta ca propunerile sale nu pot fi acceptate.
„Chiar ei le-au spus delegatilor nostri: stim ca acest memorandum este un ultimatum si ca nu il veti accepta”, a declarat Zelenski pe 10 iunie, adaugand ca adevaratul obiectiv al Rusiei nu este negocierea pacii, ci impunerea capitularii Ucrainei prin presiune diplomatica.
In contrast, propunerea inaintata de partea ucraineana in cadrul acelorasi discutii s-a concentrat pe aspecte umanitare si structurale, care sa creeze o baza de incredere intre parti:
- organizarea unui schimb de prizonieri;
- returnarea copiilor deportati de Rusia in timpul ocupatiei;
- reafirmarea dreptului Ucrainei de a adera la UE si NATO;
- utilizarea activelor rusesti inghetate in strainatate pentru reconstructia tarii;
- corelarea ridicarii sanctiunilor internationale cu un proces verificabil de incetare a focului.
Punctul mort al negocierilor: intre refuzul Rusiei si lipsa de garantii
Dupa doua runde de negocieri in mai si iunie, niciuna dintre parti nu a facut un pas decisiv spre compromis. Moscova insista pe conditiile sale rigide, refuzand ideea unui armistitiu neconditionat, in timp ce Kievul solicita garantii internationale clare, inainte de a lua in considerare orice concesii teritoriale sau militare.
Potrivit unor surse diplomatice citate de The Kyiv Independent, inclusiv presedintele american Donald Trump ar fi exprimat frustrare fata de pozitia inflexibila a Rusiei, insa a evitat sa adopte sanctiuni suplimentare pentru a nu tensiona suplimentar atmosfera internationala.
De altfel, actuala administratie americana pare sa incline spre o solutie negociata, insa nu in orice conditii. Ucraina este in continuare sprijinita financiar si militar, iar liderii occidentali insista ca pacea nu trebuie sa insemne o capitulare mascata, ci o rezolvare durabila si echitabila, in conformitate cu dreptul international.
Un nou tip de razboi: diplomatia conditionata
In lipsa unui progres concret, este evident ca Rusia foloseste „memorandumul de pace” ca arma diplomatica pentru a forta o schimbare strategica in favoarea sa. Cererea de distrugere a armamentului occidental este mai degraba o miscare politica menita sa creeze fisuri intre Ucraina si partenerii sai, sugerand ca mentinerea acestui sprijin militar va perpetua conflictul.
Intre timp, Ucraina se pregateste pentru o posibila ofensiva de vara, in timp ce linia frontului ramane relativ stabila. In ciuda eforturilor diplomatice, nicio solutie nu pare aproape, iar razboiul continua sa consume resurse, vieti si increderea in capacitatea sistemului international de a opri agresiunea.