Guvernul nu poate aproba masuri care sa majoreze cheltuielile totale de personal sau cheltuielile cu asistenta sociala cat timp datoria publica se mentine peste pragul de 60% din PIB, potrivit cadrului legal aplicabil. Ministerul Finantelor a prezentat miercuri, in sedinta extraordinara a Executivului, implicatiile depasirii acestui nivel, dupa ce datele Eurostat au aratat ca datoria publica a Romaniei ajunsese la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, scrie Agerpres.
Ce inseamna depasirea pragului de 60% din PIB
Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabileste un sistem gradual de interventie atunci cand ponderea datoriei publice in PIB depaseste anumite praguri.
Nivelurile avute in vedere sunt 45%, 50%, 55% si 60% din PIB, iar trecerea de la un prag la altul implica mentinerea sau introducerea unor masuri suplimentare de control al cheltuielilor.
In cazul depasirii nivelului de 60%, Guvernul nu poate adopta masuri care duc la cresterea cheltuielilor totale de personal sau a celor cu asistenta sociala.
Practic, acest lucru inseamna ca salariile din sectorul public si alte categorii de cheltuieli sociale raman sub presiunea restrictiilor bugetare cat timp indicatorul datoriei se mentine peste prag.
De ce a crescut datoria publica
Ministerul Finantelor explica aceasta evolutie prin deficitele bugetare ridicate si prin necesitatea refinantarii datoriei ajunse la scadenta.
Romania se afla in procedura de deficit excesiv din 2020, iar in aceasta perioada datoria publica a crescut treptat.
Deficitul ridicat inseamna ca statul cheltuieste mai mult decat incaseaza, iar diferenta trebuie acoperita prin imprumuturi. In acelasi timp, o parte din datoria veche trebuie refinantata pe masura ce ajunge la maturitate.
Aceasta combinatie pune presiune pe nivelul total al datoriei si limiteaza spatiul disponibil pentru cresterea cheltuielilor.
Romania trebuie sa reduca deficitul sub 3% din PIB
La nivel european, statele membre cu o datorie publica mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB intra sub incidenta unor reguli suplimentare de disciplina fiscala.
Comisia Europeana stabileste pentru aceste state o traiectorie de referinta privind evolutia cheltuielilor nete.
Scopul este ca, pana la finalul perioadei de ajustare, datoria publica sa intre pe o traiectorie descendenta, iar deficitul sa fie redus si mentinut sub 3% din PIB.
In cazul Romaniei, aceste obiective sunt incluse in Planul bugetar-structural national pe termen mediu.
Documentul stabileste masuri fiscal-bugetare, reforme si investitii pentru o perioada de ajustare de sapte ani.
Plafoane anuale pentru cheltuielile nete
Planul Romaniei a fost evaluat de Comisia Europeana si aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.
Tinta este reducerea deficitului bugetar sub 3% in intervalul 2025-2031.
Romania a primit si recomandari privind ritmul de crestere a cheltuielilor nete. Plafonul anual este de 2,6% in 2026, 4,6% in 2027, 4,4% in 2028, 4,2% in 2029 si 4,0% in 2030.
Respectarea acestor limite este esentiala pentru ca deficitul sa scada gradual si pentru ca datoria publica sa inceapa ulterior sa se reduca raportat la PIB.
Datoria ar putea continua sa creasca pana in 2028
Estimarile Ministerului Finantelor arata ca datoria publica nu va cobori imediat sub pragul de 60%.
Pentru 2026, nivelul este estimat la 61,8% din PIB.
In 2027, datoria ar putea ajunge la 63,3%, iar in 2028 la 63,9%.
Abia ulterior este asteptata o intrare treptata pe o traiectorie descendenta, in orizontul 2030-2031.
Ministerul atrage insa atentia ca aceasta evolutie nu este garantata. Ea depinde de aplicarea programului de ajustare fiscala si de reducerea efectiva a deficitului in ritmul asumat.
Majorarile salariale raman blocate
Cat timp datoria publica ramane peste pragul de 60% din PIB, cadrul legal limiteaza capacitatea Guvernului de a majora cheltuielile cu personalul si cu asistenta sociala.
Asta inseamna ca eventualele cresteri salariale in sectorul public nu pot fi aprobate in mod obisnuit fara respectarea constrangerilor impuse de legislatia fiscal-bugetara.
Situatia este legata direct de obiectivul de reducere a deficitului si de mentinerea cheltuielilor in limitele asumate fata de institutiile europene.
Pentru perioada urmatoare, cheia ramane respectarea traiectoriei fiscale si limitarea ritmului de crestere a cheltuielilor, astfel incat datoria publica sa poata reveni, in timp, pe o tendinta descendenta.