Economistul-sef al KPMG, Diane Swonk, a avertizat ca economia mondiala se poate confrunta cu un scenariu foarte dificil daca actualele tensiuni legate de Iran alimenteaza stagflatia. In aceasta situatie, spune ea, iesirea clara pentru unele economii ar putea veni doar printr-o recesiune profunda, intr-un context in care bancile centrale au tot mai putin spatiu de manevra.
De ce este stagflatia un scenariu atat de periculos
Stagflatia este una dintre cele mai complicate combinatii pentru orice economie: preturi ridicate care persista si, in acelasi timp, o crestere economica slaba. Problema este ca masurile obisnuite folosite de bancile centrale functioneaza mult mai greu intr-un astfel de context.
Cand inflatia urca, dobanzile sunt de regula majorate pentru a tempera scumpirile. Cand economia incetineste si piata muncii slabeste, dobanzile pot fi reduse pentru a sustine activitatea economica. In cazul stagflatiei, insa, cele doua obiective intra in conflict: o reducere a dobanzilor poate agrava inflatia, iar o majorare a lor poate apasa si mai mult asupra cresterii economice si a locurilor de munca.
Diane Swonk atrage atentia ca acesta este exact tipul de capcana in care economia globala risca sa intre, mai ales daca problemele vin din zona ofertei, nu din cererea interna.
Impactul razboiului din Iran asupra economiei
In analiza sa, Swonk spune ca razboiul din Iran a amplificat riscurile de stagflatie la nivel global prin mai multe socuri de oferta. Astfel de perturbari duc la penurii de produse si la costuri mai mari pentru companii, iar efectul ajunge rapid in preturile platite de consumatori.
Un punct critic este Stramtoarea Hormuz. Economista subliniaza ca o eventuala inchidere a acestui culoar strategic nu ar insemna doar o noua scumpire a petrolului. Importanta sa depaseste piata energetica, pentru ca prin aceasta zona circula si alte resurse si materii esentiale pentru economie, inclusiv heliu si ingrasaminte.
De aici apare presiunea dubla: costurile cresc, iar companiile devin mai prudente cu angajarile. In astfel de perioade, firmele incearca sa isi protejeze marjele, insa salariile nu se ajusteaza usor in jos. In consecinta, reducerea personalului devine mai probabila, iar somajul poate incepe sa urce.
De ce Fed se afla intr-o pozitie dificila
Rezerva Federala a SUA se vede, in acest scenariu, intr-o situatie sensibila. Institutia are doua mari obiective: stabilitatea preturilor si mentinerea unui nivel ridicat al ocuparii fortei de munca. In conditii normale, politica monetara poate fi calibrata pentru a sustine unul dintre aceste obiective fara a-l compromite complet pe celalalt. In actualul context, tensiunea dintre ele devine mult mai mare.
Swonk spune ca problemele vin in principal din partea ofertei, ceea ce face ca instrumentele clasice sa fie mai putin eficiente. O economie afectata de scumpirea energiei, de blocaje comerciale si de lipsa unor inputuri esentiale nu poate fi stabilizata usor doar prin ajustarea dobanzilor.
Acesta este si motivul pentru care economista considera ca Fed ar putea fi fortata sa adopte o linie mai dura decat anticipeaza o parte a pietei.
Ce urmeaza pentru dobanzi si pentru economie
Desi investitorii au crescut asteptarile privind o reducere a ratei dobanzii in acest an, Diane Swonk vede mai probabila o evolutie in sens invers. Ea spune ca o majorare a dobanzii devine mai plauzibila in a doua jumatate a anului si ca Fed ar putea fi obligata sa mearga in aceasta directie, alaturi de alte banci centrale.
Mesajul transmis de economista este unul clar: daca presiunile inflationiste alimentate de socurile de oferta se combina cu slabirea pietei muncii, atunci economia poate intra intr-o zona mult mai dura decat o simpla incetinire. Iar pentru unele state, mai ales din afara SUA, costul iesirii dintr-un asemenea episod ar putea fi o recesiune severa.
Diane Swonk avertizeaza: stagflatia poate aduce o recesiune severa